Dupa doi ani de plimbare pro-activa, organizatorii CLUJ PRIDE 2019, au obtinut dreptul de a organiza marsul in centrul Clujului! Si-au castigat dreptul de a fi vizibili, acolo unde sunt prezenti zi de zi, dar de teama… in invizibilitate.
Potrivit organizatorilor, marsul se va desfasura in data de 15 iunie, de la ora 17.00, in piata unirii Cluj-Napoca. Acestia vor pleca pe traseul Piața Unirii – Bulevardul Eroilor – Calea Dorobanților – Bulevardul 21 Decembrie 1989, urmând să se întoarca și să sărbătoreasca în Piața Unirii, în inima orașului.
„87% dintre românii LGBT evită gesturile de afecțiune în public, de teama agresiunilor. Schimbă cifrele! Vino la Cluj Pride!”, „71% dintre elevii LGBT nu se simt în siguranță la școală. Schimbă cifrele! Vino la Cluj Pride!”, „87% dintre românii LGBT evită gesturile de afecțiune în public, de teama agresiunilor. Schimbă cifrele! Vino la Cluj Pride!”, „72% dintre românii LGBT își ascund identitatea sexuală sau de gen. Schimbă cifrele! Vino la Cluj Pride!”, acestea sunt doar cateva din citatele care le posteaza pe pagina lor oficiala de instagram pentru a indemna societatea sa vina la mars alaturi de ei, sa vina sa ii sustina in a face o schimbare!
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că țările din blocul estic au drumuri mai periculoase decât cele din occident și din nord.
Astfel, „Anual, pe drumurile din România au loc peste 7.500 de accidente rutiere. Au existat şi ani în care au fost peste 3.000 de morţi din accidente rutiere. Anul trecut au fost peste 1.300 de români care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. Infrastructura României nu mai poate fi tratată cu indiferenţă.” , declara deputatul Eugen Tomac.
Potrivit Politiei Romane, dinamica accidentelor rutiere grave a crescut din anul 2001 pana in anul 2017. Astfel daca in anul 2001, numarul de accidente era de 7300, numarul de morti de 2451, iar cel a persoanelor ranite grav de 6072, atunci in anul 2017 acesta difera prin faptul ca numarul celor morti a scazut la 1951, numarul accidentelor a crescut la 8624, precum si a celor raniti grav, la 8172.
Studiul facut de AirVisua, un ONG elvețian, arata ca clujul este cel de-al doilea cel mai poluat oras din Romania, dupa Iasi. Ultimele cercetari demonstreaza ca poluarea afecteaza cordul mai mult decat cocaina, stresul sau oboseala, astfel anual 900 de clujeni mor din cauza poluarii aerului. Pentru ca industrie care sa polueze aerul nu mai exista, cel mai mare poluator in marile orase ale Romaniei, este traficul.
În timp ce tehnologia s-a dezvoltat, tinerii au început tot mai mult să îşi creeze conturi pe aşa reţele de socializare. Au apărut păreri pozitive dar şi negative legate de modul în care acestea afectează viaţa reală în condiţiile în care sunt folosite prea mult. De asemenea odată cu implementarea internetului au apărut numeroase studii făcute de către psihologi cu privire la influenţa pe care acesta o are asupra minţii umane. Care sunt riscurile la care se expun adolescentii alegând să petreca mai mult timp online decât offline voi vorbi cu Bianca Pacurar, absolventa a facultatii de psihologie.
În primul rând aş vrea să ne spuneţi de ce aleg tinerii să îşi construiască o viaţă virtuală în detrimentul celei reale?
Cauzele sunt multiple, nu putem să vorbim despre un singur element care îi face să petreacă tot mai mult timp pe reţelele de socializare mai mult decât în viaţa reală. Cred că tinerii sunt mult mai în temă cu tot ceea ce apare nou, au crescut cu tehnologia în braţe dacă pot să spun aşa, şi au mintea setată să caute pe internet, automat când vor să înveţe ceva nou nu caută într-o carte, ci internetul este sursa principală pentru că sunt mereu lucruri noi care le atrag interesul.
Depinde de modul în care sunt sau nu acceptaţi în viaţa reală?
Da, depinde. S-a făcut un studiu recent care arată că predictorii pentru a petrece mult timp pe reţelele de socializare este pe deoparte singurătate, acolo nevoia de apartenenţă le este satisfăcută şi pe de altă parte stima de sine scăzută.
Cât de mult le afectează timpul petrecut pe reţelele de socializare viaţa reală?
Răspunsul la această întrebare este în funcţie de cât timp petrec pe reţelele de socializare şi ce fac acolo. Modul în care îi afectează este determinat de calitatea timpului petrecut pe internet. Nu este vorba însă de un timp anume, pot să petreacă jumătate de oră uitându-se la lucruri care nu îi ajută deloc, dar pot să stea o oră sau două şi poate fac ceva util care îi ajută.
Cum putem să ne ferim de dependenţă?
În primul rând trebuie să ne facem o autoanaliză să vedem cum alocăm timp pe reţelele de socializare şi ce facem în acel moment. Dacă timpul petrecut online nu e în concordanţă cu scopurile noastre atunci este bine să îl reducem. Să vedem ce activităţi putem să inserăm în programul nostru aşa încât să evităm să stăm mult timp online. Există programe care monitorizează cât timp am petrecut şi ce am făcut pe reţelele de socializare.
Ce sfat aveţi pentru tineri, dar şi pentru cei care îşi dedică mult timp pe reţelele de socializare?
În primul rând i-aş sfătui să monitorizeze timpul pe care îl petrec. Un alt sfat ar fi legat de faptul că s-ar putea ca pe reţelele de socializare să nu îşi găsească ce îşi doresc de fapt. Nevoia de acceptare, de socializare, de apartenenţă nu se va împlini pe reţelele de socializare niciodată. Să caute în viaţa reală ce îşi doresc şi nu în mediul virtual.
O parte din Romania o regasim printre cele mai vizitate obiective turistice in Chisinau. Sa aflam cum simbolurile moldave rezista timpului. de la cele mai renumite podgorii, acolo unde vinul moldovenesc se face dupa retete vechi, pana la oazele de verdeata ale orasului cu povestile de demult ale tinutului dintre Prut si Nistru.
Gradina Publica ”Stefan cel Mare”
Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Chisinau, planurile acestui loc datand din anul 1818, insa forma a luat de abia in anul 1825. Oaza de verdeata a Chisinaului arata astazi asa datorita arbustilor, arborilor plantati de oameni iubitori de natura. Intalnim statuile lui Puskin si Stefan cel Mare, de asemenea Aleea Clasicilor, dar si o gramada de salcami seculari ce au atins 160 de ani.
Sa ajungeti in Moldova si sa nu gustati un vin facut dupa retete vechi, mostenite din mosi stramosi, inseamna ca ati facut drumul degeaba pana aici. Nu-i „licoare-n” lume ca vinul moldovenesc, un fapt recunoscut chiar si de straini. Fondat in anul 1969, acest loc este cunoscut pentru labirinturile sale in care se ”odihnesc” cele mai bune vinuri, reunite sub numele de ”Colectia de aur”. 20 de kilometri sunt pana in localitatea Milestii Mici, unde se afla cea mai mare colectie de vinuri din lume. 1,5 milioane de sticle inscrise in Cartea Recordurilor Guiness. Vizitatorii pot parcurge fiecare ”strada” denumita dupa un anumit soi de struguri, cu masina sau bicicleta.
Bomboanele copilariei trebuie gustate pe indelete, daca ati ajuns in Chisinau. Nu ratati sa va opriti la cea mai mare fabrica de dulciuri din Republica Moldova, sigur veti gasi un sortiment si pe gustul vostru, sunt atat de multe. Peste 450 de denumiri.
O alta parte de verdeata este si Gradina Botanica, care se intinde pe o suprafata de 104 hectare. Din pacate, in urma ninsorilor din anul 2017, aproape 80% din arborii plantati in gradina au fost pierduti. In prezent se incearca refacerea celor 24 de tipuri de soluri de la Poarta Orasului. Gradina Botanica devine un loc destul de aglomerat in zilele de weekend si in cele cu sarbatori, atunci cand, cu mic, cu mare, moldovenii profita de timpul liber pentru a expira aer curat.
Pe strada Anton Pann, la numarul 9 va puteti intoarce in trecut, in universul lui Aleksandr Puskin (poet), in casa in care a locuit in Basrabia tarista. Casa, devenita astazi muzeu, a apartinut generalului Inzov, cel care l-a gazduit pe ”fondatorul limbii ruse moderne”.
Our Life - Nothing is Impossible. 